Benytm’s Weblog

Cateodata nu-mi vine sa cred cu ce idiotenii (sau doream sa zic idioti?) imi pierd eu vremea. In purul spirit european, n-am nimic cu idiotii, dar am o problema cu pierderea de vreme. Azi am fost la o sedinta a consiliului local. Nu e nici prima si, sper, nu va fi nici ultima. Inainte de sedinta, abordez un ales de-al nostru, de-al timisorenilor. Vorbim de una, de alta. Politicianul e pertinent, chiar daca la vot trebuie sa isi mai piarda din individualitate. Cand discutia devine mai comoda, se scapa si compara plenul cu filmele cu Stan si Bran. Replica lui ma lasa fara replica. Pai, daca el e de parerea asta, eu de ce ma mai duc la aceste tragi-comedii? Daca rad de ei, rad, de fapt, de mine. Daca plang, ma plang pe mine. Si atunci nu pot sa zic decat “ba pe-a ma-tii!”

Dar socurile nu s-au oprit aici. Urmatoarea poveste merita o introducere… De cativa ani, un director isi bate joc de timisoreni. Unii dintre soferi il stiu. De cateva luni, baiatul a inceput sa-si bata joc si de consilieri. Dar asa ceva e de neconceput! Asa ca o parte din alesii nostri au decis sa il dea jos din functie. I-au zis “ba pe-a ma-tii!”

Au trecut cinci luni de la prima tentativa si consilierii au reusit… nimic. Culmea, daca citesti legea ai crede ca ai au painea si cutitul. Ca sa n-o mai lungim, directorul nostru are sprijin. Carja lui e primarul si, atunci, i se pare ca poate sa faca ce vrea. S-au tot gandit consilierii cum s-o faca legal, au discutat intre ei, s-au pus de acord. Intre timp, directorul si-a batut in continuare joc de ei si, mai rau, si-a batut joc de noi. Printre performantele lui se numara: cumpararea unei francize cu o gramada de bani, franciza pe care o putea copia pe gratis, asa cum au facut-o multe orase din Romania; aruncarea de bani pe reclame, desi detine monopolul in domeniu; introducerea de taxe duble… iar sirul poate continua. Si, in aceste cinci randuri am rezumat cateva milioane de euro, care au intrat in buzunarele “corecte”. Dar toate astea se stiau. Socul a fost cand, un alt consilier, recapituland toate aceste fapte de fata cu mine are urmatoare concluzie: “BA PE-A MA-TII!”. Si alesul nu este nici din PSD, nici din PRM, nici din PD. Dar directorul e inca pe functie. Ironic, nu?

This is your life

Azi, blogul meu a ajuns baiat mare. A avut 50 de citiri si a intrat intr-un top direct pe locul 67. Apropo, felicitari colegului de la Gandu’ pe care l-am vazut pe locul 3 in acelasi top. Cum ma uitam eu printre statistici, incercand sa-mi dau seama care-i faza cu toate graficele alea, imi pica ochii pe cuvintele cheie pe care cititorii mei le-au folosit pentru a da peste acest blog. In momentul urmator imi pica si fatza. Va arat si voua ca sa intelegeti ce vreau sa spun…

monolog despre pula 1
cum se fut gagicile 1
ciuhandu 1
“cuvantul hot” 1  

Incep sa ma gandesc la toate definitiile alea despre valoarea unei stiri invatate in anul II si-mi dau seama ca totul e un bullshit. Asa ca imi arunc un ochi pe stirile de azi. Pe scurt: motiunea a picat (ziua a doua), parintele constitutiei a murit (scuze, dar nu am nici o traire), Rapid a fost eliminata din Cupa UEFA (nici nu stiam ca joaca azi). In Timisoara, cel mai senzational lucru care s-a petrecut in ultimele doua saptamani, dar inca se afla pe prima pagina a unui site de stiri are urmatorul titlu: “Incredibil! Un cerb a fost ucis de un tir”. Si eu care credeam ca incredibil ar fi ca un cerb sa distruga un tir.

Ca sa revin la ideea initiala… cui ii pasa? Ce conteaza ca, azi, Geoana plangea pe toate posturile ba moartea motiunii, ba pierderea lui Iorgovan? Chiar intereseaza pe cineva (in afra de suporteri, bineinteles) ca Rapid a luat bataie de la o echipa de duzina? Sau ca un cerb a murit in timp ce traversa strada in cautarea unei ”cerboaice”? Asa ca dau si eu o cautare si, culmea, gasesc stirea zilei pe site-ul unui ziar din judetul Neamt:

“Vom avea o toamnă lungă şi caldă”

Stirea e geniala! Titlul contine aluzii la sex, deci, din start i-a batut pe Geoana si pe Iorgovan, iar subiectul e mult mai interesant decat cel cu cerbul sau cu Rapidul pentru ca vremea ne afecteaza pe toti. Abia astept continuarea acestei stiri, care, presupun, se va intitula “Vom avea o primavara scurta si umeda”.

Bungee in Vanuatu

Vanuatu este o insula de langa Australia si, potrivit statisticilor ONU, este una dintre cele mai sarace tari din lume. Da, Vanuatu este o tara, o republica mai exact, cu presedinte, prim ministru si vreo 200.000 de bastinasi. Istoria acestei tari este lunga si destul de comica, dar nu despre asta este vorba. In fiecare an, bastinasii astia se intalnesc, se imbata bine, iar cei mai curajosi dintre ei se urca pe o platforma si plonjeaza in cap, legati de picioare doar cu niste liane. Antropologii spun ca este un ritual de initiere al baietilor din Vanuatu, care, astfel, se transorma in barbati. Altii spun ca ritualul asta e un stramos al bungee jumping-ului.

Nu stiu ce zei ar trebui sa fie imbunati de curajosii sau inconstientii vanuatuani, cert este ca, la fel ca in orice alt sport, in timpul ritualului au loc si accidente, unele mortale. O astfel de intamplare nefericita a avut loc chiar in fata Reginei Angliei. O liana prea lunga, iar bastinasul si-a lasat creierii in ceaiul Majestatii Sale. Omul nu dorea sa-i strice ziua, ci doar sa demonstreze cat e de curajos.

Multi kilometri la est de Vanuatu, romanii nu au astfel de probleme. Noi nu trebuie sa sarim in cap de la 20 de metri pentru a avea o recolta buna, sau noroc, sau pentru a impresiona o gagica. Noi suntem mai evoluati. Sau zeii nostri sunt mai permisivi. Dar, la fel ca si localnicii din Vanuatu, de cate ori suntem in preajma unei personalitati, simtim nevoia de a o impresiona. Iar pregatirile incep cu mult inainte de sosirea respectivei personalitati. Vopsim peretii, schimbam bordurile, ne imbracam la tol festiv, iar cand vine respectiva personalitate, ne aruncam in cap. Sau, in fine, in functie de cata barbatie a mai ramas in noi, luam pozitita echer.

Dar oare ce se intampla cand liana e prea scurta, iar niste baieti destepti inlocuiesc bastinasul cu regina? O astfel de intamplare a avut loc la inaugurarea blocurilor ANL de pe strada Miloia. Pregatirile pentru venirea personalitatii au inceput cu multi ani in urma, cand primaria a dat niste teren, iar aneleul a dat niste bani. Constructorii au inceput sa ridice blocurile, iar un ”patron” smecher a inceput sa ridice vizavi un bar… din aceleasi materiale. Primaria trebuia sa ingroape utilitatile si sa niveleze un drum. Constructorii au terminat blocurile, asa cum au stiut ei mai bine, iar primaria nu ingropase tevile si nici nu aruncase niste asfalt pe jos. Asa ca termenul de predare a apartamentelor si ritualul de initiere a tinerilor in lumea fara soacra in camera alaturata s-au amanat cu vreo doua luni. In fine, inteleptii biroului de comunicare au hotarat sa nu o mai lalaiasca, asa ca, cu mare fast, l-au adus pe primar, l-au infipt in noroiul din fata blocurilor si l-au pus sa presteze in fata fotografilor din presa locala. Omul trebuia sa imparta niste chei tinerilor evident impresionati de prezenta (Pri)Mariei Sale. Oare ultimele cuvinte ale bastinasului din Vanuatu, cand a vazut ca se apropie prea repede de pamant, au fost ”Fuck me!” Dar oare primarul ce-o fi zis cand a vazut ca lipsesc din chei? Ca tinerii chiriasi vin la el, intind mana timid, iar apoi pleaca cu ea goala  zambind stanjeniti. Ce-o fi zis primarul cand a vazut ca intrarea in bloc se face doar cu ajutorul unei scari, pentru ca liseste trotuarul pe care primaria trebuia sa-l construiasca? Si (partea asta e geniala) oare ce o fi zis cand a observat ca apartamentul 11 se deschide cu aceeasi cheie ca si apartamentul 7, sau 6? Bad, bad, bad, bad, bad PR!

In fine, inaugurarea a trecut, cine a trebuit sa primeasca locuinta ieftina, a primit, iar primarul a supravietuit inca unui plonjon in cap. Ceea ce ma conduce la urmatoarea concluzie: baiatul, chiar fara voia lui, e hardcore!       

… unde-am-ngropat copii. Sau bani. Sau actiuni. Sau trecutul. Ne place sa ascundem lucruri. E normal. Nu exista cineva care sa nu aiba ceva negru si dureros (daca s-ar afla) in trecutul lor. Cu cat acea persoana este mai publica, cu atat gradina din spatele casei este mai fertila din cauza cadavrelor ingropate acolo. Si ce poate fi mai misto decat sa dezgropi acele cadavre. Sa le oferi inmormantarea crestineasca de care au nevoie si ele si noi si gadele. Pentru ca, pana la urma, adevarul e liberator.

Acestea fiind spuse, ma duc sa iau harletul…